Transportul în comun și eficiența infrastructurii unui oraș pot fi considerate oglinzi ale economiei locale. Însă, odată cu magnitudinea in creștere a mijloacelor de transport și eficientizarea lor au apărut și măsuri de securitate mult mai stricte. Această mobilitate permisă de mijloace de transport rapide și încăpătoare a venit cu un cost: acela al riscului de accidente, vandalizări, jafuri și terorism.
Cum s-au întărit măsurile de protecție?
Revoluția CCTV a adus beneficii și pentru călătorii care folosc transportul în comun. Camerele de supraveghere din stațiile de tren sau metrou, din aeroporturi au ajutat atât la evitarea cât și la pedepsirea unor fapte ilicite. De asemenea, personalul de pază a fost sporit iar interdicții cu privire la bagajul permis au intrat în vigoare de la începutul mileniului 2.
Însă această securitate sporită a adus și dezavantaje, pe lângă avantajul evident de a mări gradul de siguranță al transportului în comun.
Să ne concentrăm pe un studiu de caz apropiat nouă. Metroul din capitala țării, spre exemplu, este întărit cu echipe mixte compuse din angajati ai Metrorex si ai Politiei Metrou, in vederea dirijarii/ dispersarii fluxului de calatori între anumite stații populare, in timpul orelor de vârf.
Activitatile desfasurate de echipele de supraveghere si indrumare a calatorilor sunt:
Astfel, putem concluziona că rețelele de transporturi au nevoie de mult mai multă securitate decât simțul civic al pasagerilor. De cele mai multe ori, unii pasageri sunt instigatori, in timp ce alții cad victime.